deschid blogul impaunat de beneficiile scrisului liber, in care aerele de mansarda interbelica lasa loc unor comunitati din ce in ce mai inchegate, mai fair si mai convingatoare din toate punctele de vedere. in fond, ce ne enerveaza, ce ne face placere, ce consideram ca este util sau necesar nu reprezinta in fond decat suma unor optiuni care tin de comunicare, intr-un fel si de alteritate, sau, la limita de convergente, beatitudinile sau maruntaiele unui context.
deocamdata atat.
